Gaudeamus

Maria şi Aminadav sunt doi copii care nu prea au fost alintaţi de soartă. Prea multă durere au avut până acum şi, cu regret, încă nu au scăpat de ea. Sănătatea a trecut pe alături de ei, de parcă cineva i-a legat ochii.
Maria are 10 ani, iar Aminadav – 7 ani. Sunt doi pui de om care, de mici, au cunoscut durerea, frica, disperarea, deznădejdea, indiferenţa unor maturi care ar fi putut să le întindă o mână de ajutor. Galina Bălţeanu, mămica lor, spune că, în ultimii cinci ani, a bătut la o sumedenie de uşi, a cerut ajutorul mai multor organizaţii de binefacere, partide şi politicieni, dar nimeni nu a invitat-o să-i asculte păsul, s-o întrebe ce o doare, să încerce să-i ofere un sprijin. Iar Galina şi familia ei are nevoie de foarte mare ajutor. Ambii micuţi fac parte din categoria copiilor care au nevoie de mai multă susţinere din partea părinţilor, pentru că şi nevoile lor sunt deosebite. Maria suferă de hipoacuzie acută. Poartă un aparat special care îi permite să-i poată auzi pe părinţii săi şi pe cei care îi sunt alături. Învaţă la o instituţie specializată, pentru copii cu deficienţe de auz. Este în clasa a IV-a şi până acum, a finalizat toţi anii de studii cu diplome, pentru succese deosebite înregistrate la învăţătură.

Frăţiorul ei cu un nume atât de deosebit – Aminadav – se pregăteşte să meargă, anul acesta, în clasa întâi. Până atunci, în paralel cu internările frecvente în spitale, merge la o grădiniţă, la fel, specializată, pentru copii cu deficienţe de auz. Numai că, în comparaţie cu surioara sa, băieţelul are şi probleme de văz. Când s-a născut, s-a constatat că suferă de glaucomă şi cataractă. Una dintre cele mai mari probleme pe care le avea era provocată de lumina soarelui. O vreme, a purtat bandaj special. Până la cei 7 ani ai săi, a trecut deja de patru ori prin mâinile chirurgului. Şi intervenţiile chirurgicale vor mai urma.
Pentru a face faţă cheltuielilor enorme pe care le suportă această familie, tatăl copiilor a plecat la muncă peste hotare. Astfel, Galina a rămas cu cei doi copii acasă, la Chişinău, într-o garsonieră închiriată la Ciocana. Nu lucrează, pentru că nu-şi poate permite acest lux. Zilnic, are grijă să-şi ducă fiica la şcoala de la Botanica, iar băiatul – la grădiniţa de la Malina Mică. A recunoscut abia stăpânindu-şi lacrimile că, adesea, şoferii microbuzelor nici nu se mai opresc să o ia de la staţie, pentru că deja o cunosc şi, mai ales, ştiu ce „problematici” îi sunt copiii.
Deşi a cerut ajutorul „mai-marilor”, nu s-a lăsat pradă disperării. Speră că soţul va fi norocos şi nu va rămâne fără lucru acolo, în străinătate, departe de copii. Şi că banii pe care el îi va face, vor contribui la îmbunătăţirea sănătăţii copiilor. Şi că familia Bălţeanu va reuşi să mai scape de datoriile care s-au acumulat pentru a plăti intervenţiile chirurgicale şi tratamentele atât de costisitoare.
În situaţia când „mai-marii” de la noi rămân indiferenţi faţă de durerea unor copii, care îşi doresc să poată vorbi, auzi, vedea la fel ca toţi copiii, se întâmplă că ajutorul vine tocmai de acolo de unde nici nu te aştepţi. Aşa s-a întâmplat, de această dată, cu Maria şi Aminadav Bălţeanu, acum, în ajunul sfintelor sărbători pascale.
25 de inimi de copil şi o inimă mare de mamă iubitoare au bătut în unison, în semn de susţinere, înţelegere şi compasiune pentru Maria şi Aminadau. În ajunul vacanţei, vineri, 29 aprilie, elevii clasei a VI-a Real 4 de la Liceul Teoretic „Gaudeamus” din Chişinău, împreună cu diriginta lor Doina Botnari, profesoară de limba engleză, au reuşit să aducă un pic de lumină în familia Bălţeanu. Au adunat câteva pachete cu haine, încălţăminte, jucării şi au hotărât să le înmâneze celor doi copii. În plus, elevii au decis să doneze acestei familii şi cei 1600 de lei care au fost acumulaţi timp de câteva luni, cât a durat proiectul economic al companiei şcolare „Clubul Tinerilor Meşteri”. În această perioadă, s-au confecţionat şi s-au vândut mai multe fulare, iar banii urmau să fie donaţi în scopuri de caritate. (Este o istorie aparte şi vă voi povesti despre ea, cu altă ocazie).
Înmânarea banilor şi a cadourilor s-a făcut nu sub lumina camerelor de filmat, aşa cum îi vedem pe cei „mai-mari” la tv. Întâlnirea emoţionantă a avut loc chiar în cabinetul 409, la „Gaudeamus”. Galina Bălţeanu a venit la liceu, însoţită de fiu şi fiică, în clasa celor 25 de elevi, care au decis să facă un bine, dezinteresat. Foarte emoţionată, ea a mulţumit copiilor pentru această surpriză, pentru faptul că a reuşit să-şi vadă copiii zâmbind. Totodată, Galina a povestit despre emoţiile pe care le-a avut, împreună cu fiul şi fiica, în seara de Crăciun, când i-a bătut la uşă adevăratul Moş Crăciun. Atunci, în rolul Moşului, a fost unul dintre elevii aceleiaşi clase care, însoţit de câţiva colegi şi de dna dirigintă, au umplut sacul cu cadouri şi au mers la Maria şi Aminadav…
Galina Bălţeanu a insistat ca elevii dnei Doina Botnari să transmită şi părinţilor lor cuvintele ei de mulţumire şi de recunoştinţă pentru ajutorul acordat, precum şi urările ei de sănătate, pentru că ştie mult mai bine decât majoritatea dintre noi, care este preţul acesteia.
Elevii au rămas profund impresionaţi de viaţa celor doi copii cu necesităţi atât de speciale. Mulţi dintre ei nu şi-au mai ascuns lacrimile. La fel de emoţionată a fost şi dna Doina Botnari, când le-a vorbit discipolilor săi despre istoria Mariei şi a lui Aminadav, despre întâmplarea de acum 4 ani, când l-a cunoscut pe acest băieţel şi pe mămica sa, precum şi despre dorinţa sa de a o regăsi pe Galina, pentru a-i oferi o părticică din inima sa şi a celor 25 de discipoli ai săi…
Sunt foarte mândră că am asistat la întâlnirea Galinei cu elevii de la Liceul „Gaudeamus” şi că această surpriză a fost posibilă şi datorită fiicei mele Mihaela, norocoasa elevă a dnei Doina Botnari.