Scrisoare deschisă ME al RM, Inspectoratului Naţional Şcolar

Despre standartele profesionale ale cadrelor didactice din învăţămîntul general ...
sau cum să-l faci pe pedagog să renunţe la şcoală.

Evocare: O discuţie între doi funcţionari de rang înalt de la ME al RM (parafrazare a unui banc). Tema: Ce să facem ca pedagogii să nu mai vină la şcoală.
- Să le dăm un salariu mizer!
- Tot vin.
- Să le mărim numărul de elevi în clasă!
- Tot vin!
- Să le cerem documente confirmatoare pentru fiecare pas!
- Tot vin!
- Să includem în clase elevi cu CES, pentru activitate aceasta ei nu sînt pregătiţi!
- Tot vin!
- Să le complicăm la maxim procedura de atestare!
- Tot vin!
- Poate le punem taxă la întrarea în şcoală?
- ... (colegii sînt chemaţi a completa)

Şi, pentru a mai adăuga o barieră la uşa şcolii sau încă o greutate la cătuşele pe care le poartă pedagogul din RM, vă propun spre dicuţie ceea ce urmează.(O facem tot în maniera noastră de proiectare de lecţie).
Realizarea sensului: Recent am participat la lucrările unui atelier din cadrul „Dialogurilor chişinăuiene”, activitate de succes, schimb de bune practici, devenită tradiţională deja pentru pedagogii din municipiul Chişinău. În afară de tema de lucru preconizată de organizatorii atelierului ni s-a prezentat şi Metodologia de evaluare a cadrelor didactice din învăţămîntul primar şi secundar general, care vine să explice aplicarea în practică a Standartelor profesionale ale cadrelor didactice din învăţămîntul general (pus în discuţie de ME al RM). Ceea ce am văzut şi am auzit m-a îngrozit atît în postura de manager, cît şi în postura de profesor.
Am studiat cu atenţie, după acel atelier de pomină, Metodologia de evaluare a cadrelor didactice din învăţămîntul primar şi secundar general şi am ajuns la concluzia că se urmăreşte, de fapt, îngroparea totală a pedagogului în hîrtii, crearea unei atmosfere de lucru plină de disconfort, suspiciuni şi controale, controale, controale ... Una din finalităţile evaluării cadrelor didactice stipulate în Dispoziţii generale ale Metodologiei este c) consolidarea unui sistem motivaţional care să stimuleze şi să determine dezvoltarea performanţelor profesionale individuale ale cadrelor didactice ..., pare-se că, de fapt, s-a urmărit tocmai opusul. De ce? Reven la Standartele profesionale ale cadrelor didactice din învăţămîntul general:
1. Cadrul didactic planifică şi proiectează un proces de predare-învăţare-evaluare centrat pe elev, în vederea asigurării eficienţei şi creării oportunităţilor de implicare şi dezvoltare pentru fiecare copil;
2. Cadrul didactic asigură crearea unui mediu de învăţare dezvoltativ şi sigur, bazat pe cultura învăţării, care facilitează succesul fiecărui elev;
3. Cadrul didactic asigură implementarea unui proces de predare-învăţare-evaluare centrat pe cel ce învaţă, în vederea asigurării succesului şcolar al fiecărui elev;
4. Cadrul didactic gestionează propria dezvoltare profesională continuă, axată per necesităţi reale, în vederea asigurării performanţelor sale profesionale;
5. Cadrul didactic asigură relaţii de colaborare şi respect cu familia şi comunitatea, dezvoltînd parteneriate eficiente în sprijinul realizării unui proces educaţional de calitate;
Mie personal mi-e destul de clar, ştiu ce am de făcut în calitate de profesor, ştiu direcţiile de activitate şi standartele spre care să mă orientez, atît. Ba nu... Cum se zice şi în armată „Să nu vi se pară viaţa (în cazul nostru serviciul) miere...”. A fost nevoie de explicarea acestor standarte (pentru cine?). Pentru aceasta i s-au „agăţat” fiecărui standart de la 3 la 6 „indicatori”, fiecare indicator a fost împărţit în 3 nivele, fiecarui nivel – decriptorii – 9 pagini!!! De ce a fost nevoie de inventat „ceva” atît de complicat, atît de întortocheat, încît îţi stă mintea în loc? Mai mult, unele formulări ale descriptorilor mă fac să mă indoiesc de cunoştinţele mele în domeniu de limbii române sau chiar capacităţile mele intelectuale: standart 1, indicator 1.1, nivel performant „Cunoaşte şi aplică adecvat paradigma educaţională constructivistă în pregătirea şi proiectarea învăţării”??? (exemplul citat nu e unicul). Aţi vrut să mă simt nu chiar deştept? Aţi reuşit!
Roata a fost inventată de mult, doamnelor şi domnilor autori ai acestui ... . Cadrele didactice trec prin procesul de atestare la fiecare 5 ani. Această atestare reprezintă, de fapt, acea evaluarea a cadrelor didactice pe care v-o doriţi. Nu era mai uşor, mai înţeles, mai binevoitor pentru bietul pedagog, să adaptaţi această atestare la cele 5 standarte formulate simplu şi să nu creaţi o nouă structură care dublează şi complică în acelaşi timp acest proces? De exemplu, tinerii pedagogi susţin examenele de licenţă şi masterat, iar după 3 ani de activitate trec confirmarea în funcţie – poftim nivelul de bază, gradul II serveşte de minune nivelului avansat, iar gradul superior şi doctoratul – nivelului performant. Simplu şi, în acelaşi timp, o stimă şi o recunoaştere a muncii profesorului. Cu ce nu vă convine o astfel de abordare a evaluării cadrului didactic? E prea simplu?
Dacă ne atestăm la fiecare 5 ani, de ce trebuie să dăm acest examen şi în fiecare an? Nu aveţi încredere în noi sau în Comisiile de atestare a cadrelor didactice? De ce aceste 2 proceduri de evaluare sînt paralele?
Şi marea bombă – portofoliul anual al profesorului şi procedura lui de completare... 5 compartimente cu cîte cinci subpunce la fiecare şi cîte 3-9 exemplare/mostre la fiecare subpunct. A calculat cineva volumul de hîrtie utilizat şi eficienţa practică a acestui portofoliu? Credeţi-mă, dacă am a vedea/a consulta ceva din experienţa mea anterioară, deschid computerul, nu răsfoiesc portofoliul, e mai simplu. În timp ce toată lumea civilizată se debarasează de hîrtii, noi le adăugăm. Unde vor fi depozitate aceste portofolii? Dar dacă şcoala e mare şi are un număr considerabil de profesori? (de exemplu un liceu mare din capitală) şi cîţi ani trebuie păstrate aceste portofolii, doar sînt documente?
De ce trebuie să includ în portofoliu caracteristica grupului de elevi al claselor în care predau? Şi dacă predau în 22 de clase? (disciplinele cu o oră/săptămînă) Aceste caracteristici sînt deja în Agenda dirigintelui (iar inventăm roata) şi prefer să dicut pe viu cu dirigintele, să studiem împreună colectivul de clasa şi să acţionăm înpreună.
M-a ofensat faptul că vreţi să mă „controlaţi” dacă citesc sau nu literatură de specialitate sau de alt gen. Stimat Inspectorat Şcolar, nu mă umiliţi, sînt pedagog, intelectual, lectura face parte din esenţa mea! Nu sînt un elev căruia să-i verificaţi tema de acasă! Puţină stimă, domnilor!
Alt moment: chestionarele pe care trebuie să le aplicăm elevilor şi părinţilor... Am discutat cu psihologul şcolar. Astfel de chestionare trebuie aplicate de specialişti (psihologi) neutri! Pe cît de credibile sînt aceste chestionare, dacă elevul şi părintele sînt conştienţi că vor mai avea lecţii cu acest profesor încă cîţiva ani? Şi dacă profesorul se supără sau se descurajează? Toţi sîntem oameni, au şi pedagogii emoţii, caractere ... Cine poate prezice urmările completării acestor chestionare?
Mai pe scurt, cum zice cunoscutul prezentator C. Cheianu, ”mai sînt multe de spus”, las şi colegilor spaţiu şi posibilitate de a se expune ...
Reflecţii: Adresare Inspectoratului Naţional Şcolar - Multstimat Inspectorat Şcolar Naţional, cu ce v-au supărat aşa de mult pedagogii, de ce-i pedepsiţi atît de dur? Aceasta era menirea IŞN? După atîtea discuţii, dezbateri, frămîntări, aţi născut un monstru, un adevărat organ poliţienesc pentru cadrele didactice. Şi mai puneţi acest instrument în mîna unui inspector şcolar „sîrguincios”(de care nu ducem lipsă) sau a unui manager cu un stil de conducere autoritar şi veţi reuşi să transformaţi viaţa pedagogului într-un calvar adevărat, fără plăcere de a mai merge la şcoală, iar viaţa personală a profesorului, probabil, trebuie exclusă total.
Adresare gupului de autori – Stimaţi colegi, nu lucraţi în şcoală? Nu sînteţi pedagogi? Unde, în care moment aţi pierdut PROFESORUL? L-aţi îngropat în hîrtii, de parcă ăsta ar fi rostul învăţătorului, l-aţi transformat într-un simplu birocrat, care va lăsa pe planul doi LECȚIA, ELEVII, EDUCAȚIA şi va scrie hîrtiuţe, hîrtiuţe, hîrtiuţe ... şi, în ultimă instanţă, va excela în acest domneniu, fiindcă sîntem conştiincioşi, trebuie să fim exemplu! Pentru cine? Nu contează, pentru noi ...
Cunosc cîţiva din autorii Metodologiei de evaluare a cadrelor didactice din învăţămîntul primar şi secundar general, sînt profesori buni, performanţi, cunoscuţi inovatori în sistemul educaţional al RM. Nu cred că nu au depus eforturi considerabile pentru a diminua efectele acestui atac asupra pedagogului, dar comanda e comandă....
Adresare sindicatelor – Unde sînteţi? De ce nu luaţi atitudine? Nu aceasta e sarcina dvoastră? Ni se adaugă un volum enorm de muncă birocratică, care nu este reflectat nici în salariul nostru şi nici în Contractul de muncă pe care l-am semnat. Apăraţi-ne!
Adresare colegilor, învăţători, profesori, cu grade sau fără, cu experienţă sau tineri specialişi – Să ne apărăm, să nu plecăm din şcoală! Sîntem profesionişti, acreditaţi de diplomele de studiu, de gradele didactice, de succesele şi recunoştinţa elevilor noştri, putem şi avem dreptul să ne expunem, să ne apărăm. De ce trebuie să ne dovedim în fiecare an profesionalismul? Care alt angajat din alte domenii de activitate mai e nevoit să treacă prin aşa tip de evaluări? Noi cunoaştem cel mai bine situaţia din şcoală, de ce nişte teoreticieni ne scriu nouă metodologii de evaluare, de ce ne evaluează ei? Cu ce drept? Nu ne putem stabili noi singuri standartele noastre profesionale şi metodologia de aplicare a lor?
Extindere: comentaţi şi comparaţi ceea ce veţi citi pe acest site cu ceea ce ni se pregăteşte nouă, profesorilor din Moldova.
http://www.liveinternet.ru/users/prozorovsky/post376436368/

Propuneri:
1. Să fie prelungit termenul pentru discuţia proiectelor Metodologia de evaluare a cadrelor didactice din învăţămîntul primar şi secundar general şi Standartele profesionale ale cadrelor didactice din învăţămîntul general;
2. Să fie creat un nou grup de lucru care să includă şi profesori care cunosc situaţia în şcoală pentru modificarea documnetelor de mai sus;
3. Să fie simplificată metodologia (nr.de indicatori, nivele, decriptori);
4. Accentul evaluării profesorului să se pună pe calitatea lecţiei, rezultatele obţinute de elevi (nu e vorba numai de performanţe, ci de orice progers personal al elevului), adică pe activitatea practică şi nu cea formală – acumulare de documente;
5. Să fie exclus portofoliul enorm care trebuie completat anual, din lipsă de utilitate practică;
6. Testările elevilor şi părinţilor să fie lăsate în seama specialiştilor şi să fie confidenţiale, rezultatele să fie generalizate şi discutate de psiholog cu profesorul.

Andoni Vitalie, profesor de istorie, grad didactic superior,
director adjunct LT „GAUDEAMUS”, mun. Chişinău

Scrisoarea a fost discutată la şedinţa Colectivului de profesori din Liceul Teoretic ”Gaudeamus”. Profesorii care susţin ideile scrisorii semnează: Subsemnează 22 de profesori.